marți, 28 aprilie 2020

EREZIA NESFÂRȘITĂ A IUBIRII


DOINEI, iubitei mele pentru totdeauna

Dimineaţa se deschide ca un clopot îndrăgostit
Limba atinge infinitul Între două bătăi inima
rupe cântecul sângelui în do major Te iubesc
Doamne urlă casa din rărunchi Mâinile pipăie
nemărginirea Albul întunecat saltă cerul
dincolo de stele În braţele îngerilor
hainele ard muzical Ca o flacără
noaptea
înghite iar totul


Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PREMONIȚIE?

 Prezentul este ciorna Apocalipsei. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME