joi, 13 februarie 2020

TĂCERE-N DOI

Tăcere-n doi
Ce poezie frumoasă eşti iubito
te-aş învăţa pe dinafară
dar mă-ncurc mereu la sâni
cuvintele au muguri pe la ţară

Ţi-aş învăţa pe dinafară
şi părul şi gâtul şi buricul
şi încotro nemaiavând de primăvară
aş recunoaşte c-am descoperit nimicul

Ce poezie frumoasă eşti iubito
şi eu ce norocos am fost
când tăcerea-am zdrobit-o
şi-am priceput că toate au un rost

Şi aia şi aceasta şi aceea
ce chestie perfectă e femeia

poezie de Costel Zăgan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PREMONIȚIE?

 Prezentul este ciorna Apocalipsei. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME