Nici tăcerea nu mai tace din gură, tace din versuri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
râsul ca mască fericit cel ce râde rerum lacrimae COSTEL ZĂGAN, CRATIMA POEZIEI
-
Să te-aud inefabilă privighetoare mă dezbrac să-ți scriu un imn Costel Zăgan, Ode gingașe -
“Totul este restul nimicului!” “Eu: un nimeni personalizat.” “Sforăit: monolog nocturn.” “Individ: omenirea la scara singurătăţii.” “Lumea n...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu